Opening Responses
Take us to Bethlehem, House of Bread
Where the hungry are filled
And the satisfied sent empty away
Where the poor find riches
And the rich recognize their poverty
And all who worship are filled with awe.
Song “Hymn of the Cherubim”
When the light in us is low
Kindle in us hope, compassion, breathing life into the
early embers of change and empathy.
The candle is lit.
We light a candle for light, sending our
prayers high into the inky heavens and
dreams deep into our human soul.
We light a candle for light. May it guide us on our way.
Confession
God has come very near to us, so let us change our ways and believe in the good news, and prepare ourselves for Gods coming again to renew us
A time of silence
Help us Loving God to change our lives and be ready to receive you again and to be made ready for the task we have to do. Amen
The Lord’s Prayer in our own language
Readings John 1v6-8, 19-28
Song “Let all mortal flesh keep silence”
Reflection
There are so many evocative symbols surrounding John the Baptist in the four Gospels. Each gospel emphasizes a different point of view about John. Mark and Matthew emphasize the prophetic nature of John, noting that he is out in the wilderness eating locusts and wild honey. They link John the Baptist’s message to Isaiah 40:1-11, that emphasizes him as the prophet preparing the way for Jesus, through making the highway straight in every heart. Luke emphasizes the concern for the poor and the ethical demands for justice. In Luke we hear John the Baptist’s preaching, urging people to share their cloaks and food with the needy, demanding that tax collectors not line their pockets by taking more than is required from people and challenging soldiers to not use their force to extort and threaten people, urging people to share their cloaks and food with the needy, demanding that tax collectors not line their pockets by taking more than is required from people and challenging soldiers to not use their force to extort and threaten people.
Here in John’s Gospel we get a more philosophical treatise on John the Baptist. The first chapter of the Gospel is a description of what it means to call Jesus the Christ. He is the light coming into the darkness, the logos, the Word of God made flesh. The author has eloquently expressed the meaning of the Messiah in ways to which the Greek philosophical mind can relate. Jesus is Plato’s true logos and the Gnostics true light. The Christ is not just another wandering Sophist, but the fulfillment of what Greek philosophy was striving to understand. John is firmly within the tradition of contextualizing the gospel message to gain a hearing. Here in the first chapter he has done this well and also has been clear to show that John the Baptist points the way, though he was not the light himself.
Much of the pain and suffering around us comes from people imagining that they are the light themselves. Carl Jung warned of the dangers of trying to live only in our light. The shadow within is dangerous when ignored. Jung believed that the things that we repress that we don’t want to know about ourselves create this shadow within us. In our attempt to be “children of light” we often repress and try to hide from our greed, selfishness, hostility, grandiosity and pain. We push these things from our conscious selves, but they rise up from our unconscious and control us.
John developed a great audience and power, but he also knew his role. He was a messenger, not the message. He baptized with water, but one was coming who would baptize with the power of fire. John was not about self-aggrandizement, knowing that there was a point where he had to decrease so that Christ could increase. We are not the light, but we point towards the light that enlightens us. As St. Francis put it “We are the moon reflecting the rays of the sun from our surface.” The light that shines from us may be great as we allow more of ourselves to be open to the true light of Christ, but the source of light is still Christ.
Our prayers for others and our world
Song “Creator of the stars at night”
Blessing
Come to us Holy one
shatter our coldness
Whisper through our lives
Scatter the darkness
Be born in us today.
開幕回應
帶我們去伯利恆麵包店，那裡有飢餓的人
滿足感就空了，窮人在哪裡發財，富人意識到他們的貧窮
所有敬拜的人都敬畏。
歌曲“基律的聖詩”
當我們的光暗時
Kindle帶給我們希望，同情心，呼吸生命
早期的改變和同情餘燼。
蠟燭點燃了。
我們點燃蠟燭求光，將我們的
祈禱進入漆黑的天堂，
夢想深入我們的人類靈魂。
我們點燃蠟燭。願它引導我們前進。
告白
上帝離我們很近，所以讓我們改變自己的方式，相信好消息，為上帝再次來更新我們做好準備
寂靜的時刻
幫助我們愛上帝改變我們的生活，並準備再次接待您，並為我們要做的任務做好準備。阿門
用我們自己的語言禱告
約翰一書1v6-8，19-28
歌曲“讓所有的凡肉保持沉默”
反射
四福音書中浸信會約翰周圍有太多令人回味的符號。每本福音書都強調關於約翰的不同觀點。馬可（Mark）和馬修（Matthew）強調約翰的預言性，指出他在曠野裡吃蝗蟲和野蜂蜜。他們將施洗約翰的信息與以賽亞書40：1-11關聯，以賽亞強調通過先知直路為所有人預備耶穌的先知。盧克（Luke）強調對窮人的關注和對正義的道德要求。在路加福音中，我們聽到了施洗約翰的講道，敦促人們與有需要的人分享他們的斗篷和食物，要求收稅員不要從別人的口袋裡掏出多餘的錢，並要求士兵不要用武力勒索和威脅人民敦促人們與有需要的人分享他們的斗篷和食物，並要求收稅員不要從別人那裡拿走超過他們要求的錢，並且要求士兵不要用武力勒索和威脅人民。
在約翰福音中，我們對施洗約翰有了更哲學的論述。福音的第一章描述了稱耶穌為基督的含義。他是進入黑暗的光明，聖蹟，神的話語造就了肉身。作者以希臘哲學思想可以關聯的方式雄辯地表達了彌賽亞的含義。耶穌是柏拉圖的真實徽標，而諾斯替派則是真實的光芒。基督不僅是另一個流浪的蘇菲派主義者，也是對希臘哲學努力理解的實現。約翰堅定地將福音信息語境化以獲得聽證會。在第一章中，他做得很好，也很清楚地表明施洗者約翰指明了方向，儘管他本人並不是燈。
人們周圍的痛苦和苦難大部分來自人們想像自己就是光明的人。榮格（Carl Jung）警告說，僅憑我們的生命生活的危險。如果忽略其中的陰影，將很危險。榮格（Jung）相信，我們不想知道的關於自己的壓抑事物會在我們內心產生陰影。為了成為“光明之子”，我們經常壓抑並試圖躲避我們的貪婪，自私，敵意，雄偉和痛苦。我們從有意識的自我中推動這些事情，但它們卻從我們的無意識中崛起並控制了我們。
約翰培養了強大的聽眾和力量，但他也知道他的角色。他是一個使者，而不是信息。他用水洗禮，但有人來了，要用火的力量施洗。約翰不是要自我增強，因為他知道必須降低自己才能使基督得以提高。我們不是光，但我們指向照亮我們的光。正如聖弗朗西斯所說：“我們是月亮，反射著我們表面的陽光。”當我們允許更多的人向基督的真實光敞開時，從我們身上發出的光可能會很大，但是光的來源仍然是基督。
我們為他人和我們的世界祈禱
歌曲“夜晚的星星的創造者”
祝福
來找我們神聖的一個
打破了我們的寒冷
在我們的生活中耳語
驅散黑暗
今天出生在我們這裡。
Răspunsuri de deschidere
Du-ne la Betleem, Casa Pâinii Unde sunt flămânzii
Iar cei mulțumiți au fost trimiși de gol, Unde săracii găsesc bogății Și bogații își recunosc sărăcia
Și toți cei care se închină sunt plini de uimire.
Cântec „Imnul Heruvimilor”
Când lumina din noi este scăzută
Aprinde în noi speranța, compasiunea, respira viața în
jaruri timpurii ale schimbării și empatiei.
Lumânarea este aprinsă.
Aprindem o lumânare pentru lumină, trimițând-o pe a noastră
rugăciuni sus în cerurile de cerneală și
vise adânc în sufletul nostru uman.
Aprindem o lumânare pentru lumină. Fie ca acesta să ne ghideze în drumul nostru.
Mărturisire
Dumnezeu s-a apropiat foarte mult de noi, așa că haideți să ne schimbăm căile și să credem în vestea bună și să ne pregătim pentru venirea din nou a zeilor pentru a ne reînnoi
Un timp de reculegere
Ajută-ne pe Iubitorul Dumnezeu să ne schimbe viața și să fim pregătiți să te primim din nou și să fim pregătiți pentru sarcina pe care trebuie să o facem. Amin
Rugăciunea Domnului în limba noastră
Lecturi Ioan 1v6-8, 19-28
Cântec „Lasă toată carnea muritoare să tacă”
Reflecţie
Există atât de multe simboluri evocatoare în jurul lui Ioan Botezătorul în cele patru Evanghelii. Fiecare Evanghelie subliniază un punct de vedere diferit despre Ioan. Marcu și Matei subliniază natura profetică a lui Ioan, observând că el este în pustie mâncând lăcuste și miere sălbatică. Aceștia leagă mesajul lui Ioan Botezătorul de Isaia 40: 1-11, care îl subliniază ca profetul care pregătește calea pentru Isus, prin înfăptuirea drumului drept în fiecare inimă. Luca subliniază preocuparea pentru cei săraci și cerințele etice de justiție. În Luca auzim predicarea lui Ioan Botezătorul, îndemnându-i pe oameni să-și împărtășească pelerina și mâncarea cu cei nevoiași, cerând ca vameșii să nu-și alinieze buzunarele luând mai mult decât este necesar de la oameni și provocând soldaților să nu-și folosească forța pentru a extorca și amenința oamenii , îndemnându-i pe oameni să-și împărtășească mantia și mâncarea cu cei nevoiași, cerând ca vameșii să nu-și alinieze buzunarele luând mai mult decât este necesar de la oameni și provocând soldaților să nu-și folosească forța pentru a extorca și amenința oamenii.
Aici, în Evanghelia după Ioan, avem un tratat mai filozofic despre Ioan Botezătorul. Primul capitol al Evangheliei este o descriere a ceea ce înseamnă a-l numi pe Isus Hristos. El este lumina care vine în întuneric, logosul, Cuvântul lui Dumnezeu făcut trup. Autorul a exprimat elocvent semnificația lui Mesia în moduri la care mintea filozofică greacă se poate raporta. Iisus este adevăratul logos al lui Platon și adevărata lumină a gnosticilor. Hristos nu este doar un alt sofist rătăcitor, ci împlinirea a ceea ce filozofia greacă se străduia să înțeleagă. Ioan se încadrează ferm în tradiția contextualizării mesajului Evangheliei pentru a obține o audiere. Aici, în primul capitol, a făcut bine acest lucru și a arătat clar că Ioan Botezătorul indică calea, deși el nu a fost el însuși lumina.
O mare parte din durere și suferință din jurul nostru provine de la oameni care își imaginează că ei înșiși sunt lumina. Carl Jung a avertizat despre pericolele încercării de a trăi doar în lumina noastră. Umbra din interior este periculoasă atunci când este ignorată. Jung credea că lucrurile pe care le reprimăm și pe care nu vrem să le știm despre noi înșine creează această umbră în noi. În încercarea noastră de a fi „copii ai luminii”, deseori reprimăm și încercăm să ne ascundem de lăcomia, egoismul, ostilitatea, grandiozitatea și durerea. Împingem aceste lucruri din sinele nostru conștient, dar ele se ridică din inconștientul nostru și ne controlează.
John a dezvoltat o audiență și o putere foarte mari, dar și-a cunoscut rolul. El era un mesager, nu un mesaj. El a botezat cu apă, dar venea unul care avea să boteze cu puterea focului. Ioan nu era despre auto-mărire, știind că a existat un punct în care trebuia să scadă pentru ca Hristos să poată crește. Nu suntem lumina, dar ne îndreptăm spre lumina care ne luminează. Așa cum a spus Sf. Francisc „Suntem luna care reflectă razele soarelui de pe suprafața noastră”. Lumina care strălucește de la noi poate fi grozavă pe măsură ce permitem mai multor noi să fim deschiși către adevărata lumină a lui Hristos, dar sursa luminii este încă Hristos.
Rugăciunile noastre pentru alții și pentru lumea noastră
Cântec „Creatorul stelelor noaptea”
Binecuvântare
Vino la noi Sfinte
zdrobește-ne răceala
Șoptește prin viețile noastre
Imprastie intunericul
Fii născut în noi astăzi.
